Shorty
Admin suprem
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 192
|
|
Anul 2005. Luna ianuarie incepe cu +20 de grade la Curtea de Arges si Tirgoviste. In martie, la Sibiu se inregistreaza -25 de grade. In aceeasi luna, o furtuna de zapada blocheaza meciul de fotbal Steaua - Villarreal. Luna aprilie ne aduce inundatii catastrofale in Banat si prima dintre cele 9 tornade din acest an. Iunie: minima absoluta de 8 grade la Oravita. Iulie - potop in Moldova.
Schimbarea dramatica de clima afecteaza si Romania. E doar inceputul.
2005 este un an de extreme pentru intreaga lume. Uraganele din Atlantic au crescut ca violenta si au debutat mai devreme, in sud-vestul Europei seceta face ravagii, in timp ce in centru si sud-est ploile cad in cantitati fara precedent, iar China se confrunta, la rindul ei, cu inundatii devastatoare.
Oceanul s-a mutat in cer
Diferenta majora dintre ploile care au dus la inundatii istorice pina acum in Romania si cele din 2005 este cantitatea enorma de apa: 67 de litri pe metru patrat in numai 60 de minute (iulie, in Maramures). Din an in an si, mai nou, din luna in luna, natura isi bate propriile recorduri.
Acum citeva zile, 140 l/mp in 3-4 ore era o cifra istorica, in timp ce anul trecut meteorologii erau contrariati de 312 litri de apa in 24 de ore (Dobrogea). Specialistii spun ca noua „varietate“ de ploi din tara noastra este de tip tropical.
„Cresterea temperaturii duce la evaporarea unor mari cantitati de apa din oceanul planetar, care se regasesc in volumul de precipitatii la nivel global“, ne-a declarat Roxana Bojariu, cercetator principal pe probleme de schimbari climatice la Administratia Nationala de Meteorologie. Deocamdata, specialistii nu pot face predictii clare privind regiunile care vor fi, in mod constant, mai ploioase.
Cert este ca norii se incarca neincetat cu apa, din cauza incalzirii globale.
Problema pe care incearca sa o lamureasca cercetatorii din intreaga lume este cum se distribuie, pe zone, aceste precipitatii excedentare. Aici sint foarte multi „depinde“. Depinde de tipul de relief, de cit de multi copaci s-au taiat intr-o anumita regiune, de temperatura la un moment dat si lista poate continua.
In Romania, despaduririle au fost practicate cu salbaticie, atit in vremea cind regimul comunist voia sa obtina cit mai mult teren agricol, cit si dupa 1989. Toata lumea vorbeste despre despaduriri, dar nici o statistica oficiala nu reda dimensiunile fenomenului. Romsilva sustine ca suprafata de padure a crescut cu 10.000 de hectare in ultimii 15 ani.
Tornadele fac pirtie in Romania
„Putem spune ca avem deja un culoar al tornadelor, de la Slobozia, pina la tarmul marii“, a declarat Ion Sandu, director ANM.
Potrivit Aurorei Stan Sion, specialist in fenomene meteo extreme la ANM, pina acum acestea s-au semnalat sporadic in Romania. In 2002 si 2004 au mai fost observate cite doua trombe de aer, pentru ca 2005 sa vina cu un record absolut: nu mai putin de noua tornade in doua luni.
„Pilniile“ care aspira acoperisuri si case au fost vazute la Movilita, Buftea si Ciobanu (toate in aceeasi zi: 7 mai), apoi la Brezoaiele, Olimp, Cernavoda, Nicolae Balcescu, Topolog si Alexandria (cea mai recenta). Si „sezonul tornadelor“ nu s-a sfirsit inca.
Meteorologul spune ca si in restul Europei s-au inmultit tornadele in ultima vreme (700 pe an, o medie din 2000 pina in prezent), ba mai mult, acestea au aparut in zone unde nu au mai fost observate.
Anotimpurile o iau razna
2005 este un an al recordurilor absolute si in privinta temperaturilor. Regimul climatic al anotimpurilor a fost complet bulversat.
In ianuarie s-au inregistrat plus 20 de grade Celsius (pe 9 ianuarie, la Curtea de Arges si Tirgoviste), o situatie fara precedent de la infiintarea statiilor meteo in cauza. Copacii inmugurisera deja si ar fi inflorit daca temperaturile nu ar fi scazut brusc, sub minus 30 de grade Celsius in februarie. Iarna tirzie, cu frig crincen, s-a prelungit pina in primavara.
In martie s-au atins cele mai coborite temperaturi observate (minus 19.9 grade la Baneasa si minus 25 de grade la Sibiu). Stratul de zapada, desi a aparut tirziu, a persistat anormal de mult (pina in aprilie-mai in nordul tarii). In Banat, precipitatiile au facut ravagii din aprilie, cu aproape o luna mai devreme decit in mod normal. Aceasta in timp ce in Moldova inca era viscol (21-22 aprilie).
Luna mai a venit cu bruma si cu o noua runda de inundatii in Oltenia si Muntenia. Alt record in iunie: cea mai coborita maxima a lunii din istorie (8 grade la Oravita). Temperaturile au variat cu 10-15 grade de la o zi la alta, in lunile de vara. Un nou val de frig a venit in luna lui Cuptor, iar din august meteorologii se asteapta sa apara din nou bruma.
Vremea devine din ce in ce mai impredictibila. Potrivit ultimului raport privind schimbarile climatice al Organizatiei Natiunilor Unite, diferentele de temperatura dintre ciclul de zi si cel de noapte al tarilor aflate la latitudini medii au tendinta de a se diminua treptat. Trecerea de la anotimpul cald la cel rece si viceversa va fi din ce in ce mai abrupta.
Practic, populatia va percepe doar doua anotimpuri, si acelea haotice atit din punct de vedere termic, cit si climatic (zilele reci alterneaza rapid cu cele calde, inundatiile cu seceta).
Incalzirea globala nu este uniforma. Efectul de sera, fortat din cauza eliberarii excesive de dioxid de carbon in atmosfera, dezechilibreaza circulatia obisnuita a curentilor de aer cald si rece. Astfel, apar fenomene paradoxale, precum inversarea regimurilor termice intre anotimpuri.
Cercetatorii, trimisi la plimbare de autoritati
Autoritatile romane nu au luat in serios avertismentele cercetatorilor si nu au finantat studii pentru evaluarea efectelor schimbarilor climatice, pe regiuni. Nu au considerat acest lucru o prioritate. Roxana Bojariu sustine ca planul national de cercetare functioneaza haotic.
„In primul rind, ar fi trebuit elaborate din timp hartile de risc - ceea ce inseamna o detaliere a vulnerabilitatii fiecarei zone in parte la diferite catastrofe naturale. Si, evident, un plan de masuri“, crede specialistul ANM. Motivatia eterna a oficialilor romani pentru restringerea bugetului alocat cercetarii este faptul ca aceasta nu produce.
Nimic din ceea ce ar putea fi masurabil din punct de vedere financiar. Iata ca acum este masurabil, cu minus: pierderile provocate de inundatii sint astronomice. •
Pamintul, devorat de ape
Romania pierde anual 126 de milioane de tone de sol din cauza schimbarilor climatice. Despaduririle aberante duc la farimitarea pamintului, urmata de alunecari de teren. Fenomenul de desertificare, inevitabil in Baragan, afecteaza si calitatea culturilor. „Cresterea nivelului apelor si agricultura haotica duc la ingustarea uscatului de la an la an“, spune Stelian Carstea, inginer agronom.
Inapoi la era glaciara
Procesele industriale din intreaga lume emit 6,5 miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, lucru care „incinge“ continuu atmosfera. Incalzirea globala amplifica fenomenele extreme: tornade, uragane, precipitatii, furtuni, descarcari electrice.
„Ceea ce facem noi, oamenii, este un experiment cu noi insine. Am iesit din scala cu contributia umana. Asta e problema noastra. Noi am scos sistemul climatic din evolutia lui naturala“, ne-a declarat Roxana Bojariu, cercetator pe probleme de schimbari climatice. In epoca industriala, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut cu 30%, iar a gazului metan cu 100%.
Acest „surplus“ se suprapune peste compozitia naturala a atmosferei si conduce la amplificarea efectului natural de sera, cel care mentine caldura si viata pe pamint. Efectul de sera suplimentar, cauzat de activitatile umane, nu se rezuma la cresterea mediei temperaturii globale cu 0,6 grade Celsius, cifra care ar putea parea nesemnificativa. Insa incalzirea duce la amplificarea tuturor fenomenelor meteo periculoase: uragane, tornade, precipitatii, grindina, descarcari electrice, furtuni violente.
O presiune uriasa in atmosfera
In momentul de fata, procesele industriale din intreaga lume emit in atmosfera 6,5 miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, mai mult decit oricind in istoria Pamintului. Surplusul de gaze cu efect de sera capteaza radiatie solara suplimentara, ceea ce inseamna ca aduce un plus de energie in sistemul climatic. Acest lucru se traduce printr-o presiune puternica asupra atmosferei. Astfel se explica dezechilibrarea circulatiei maselor de aer si a curentilor oceanici, distribuirea haotica a precipitatiilor si, in consecinta, cresterea violentei si a numarului fenomenelor extreme de pe glob. Toate aceste fenomene sint amplificate si de despaduririle practicate de om, de modificarile aduse de acesta cursurilor de apa sau formelor de relief. Padurile au atit rolul de a absorbi dioxidul de carbon prin fotosinteza, cit si cel de a preveni alunecarile de teren.
Omul concureaza capriciile Soarelui
Daca schimbarile climatice produse pina acum in cei 5 miliarde de ani de existenta a Terrei au fost provocate, in mare parte, de relatia planetei cu Soarele, acum omul a capatat un rol principal in declansarea ostilitatilor naturii. Rol pe care nu-l controleaza prea bine.
De-a lungul istoriei geologice si astronomice a Pamintului au existat perioade cu un climat mult mai cald sau mult mai rece, in functie de activitatea solara (explozii, flux de radiatii), de modificarile de orbita (traiectoria miscarii in jurul Soarelui), care sint ciclice si depind de schimbarea periodica a inclinatiei axei Pamintului. Oscilatiile temperaturii au fost numite de specialisti epoci glaciare (extrema racire) si interglaciare (incalzire). Temperatura globala mai este influentata si de harta continentelor si oceanelor, care s-a modificat de-a lungul erelor geologice. Incalzirea data de activitatea umana se suprapune acestor cicluri naturale, provocind efecte greu de estimat.
Precipitatiile, efect al topirii ghetarilor
„Nivelurile oceanelor cresc, pentru ca ghetarii se topesc din cauza cresterilor de temperatura. Apa se evapora si creste cantitatea de precipitatii la nivel global, ceea ce duce si la accentuarea fenomenului de eroziune a solului“, a declarat pentru „National Geographic“ Tom Prugh, senior editor la Worldwatch Institute din Washington DC.
Si vaporii de apa din aer au proprietatea de a absorbi radiatia solara. De aici si un „cerc vicios“, pentru ca incalzirea globala duce la evaporarea unor cantitati tot mai mari de apa, care, la rindul lor, potenteaza efectul de sera. In anul 2003, ghetarul Larsen B de la Polul Sud s-a spart, la numai citiva ani dupa ce Larsen A, care il „proteja“ de actiunea coroziva a oceanului si ii conferea un plus de stabilitate, se scufundase. Imaginile de pe satelit au aratat ca Larsen B s-a topit in numai 35 de zile. Acesta era atit de masiv, incit a facut ca nivelul intregului ocean planetar sa creasca cu 2 cm. In momentul de fata este expus topirii uriasul Ross’s Shelf care, la rindul sau, era protejat de Larsen B. Dezintegrarea lui Ross’s Shelf ar duce la cresterea nivelului oceanic planetar cu peste 6 metri, ceea ce ar duce la scufundarea mai multor insule si tari aflate pe coasta. Tom Prugh crede ca omenirea nu a ajuns sa cunoasca toate pirghiile care actioneaza asupra sistemului climatic. „In momentul de fata, facem un experiment riscant cu acest enorm, extrem de complex si prea putin inteles sistem. Este foarte probabil ca lucrurile sa ia o intorsatura complet neprevazuta“, a mai spus expertul american.
Problema omenirii este ca, chiar daca, in momentul de fata, toate activitatile industriale ar fi oprite, procesul de incalzire globala ar continua in virtutea inertiei, pentru ca emisiile ramin in atmosfera cel putin 200 de ani de acum incolo. •
Scenarii catastrofale fac ocolul Pamintului
Odata declansat, efectul de sera nu mai poate fi controlat. Cercetatorii recunosc asta. Sute de scenarii, mai mult sau mai putin ingrijoratoare, descriu ce ne-ar putea astepta in urmatoarele decenii.
Intrebarea cea mai nelinistitoare la care incearca sa raspunda specialistii este cind „tirziu“ va deveni „prea tirziu“ in privinta masurilor de diminuare a incalzirii globale. Toate ipotezele formulate pina acum de cercetatori se bazeaza, la rindul lor, pe scenarii socio-economice. Cu alte cuvinte, evolutia climei depinde, in primul rind, de evolutia tehnologica, culturala si de rata de crestere a populatiei pe glob.
Ipotezele cercetatorilor
Organizatia Natiunilor Unite, alaturi de Organizatia Mondiala a Meteorologiei, a mobilizat intreaga comunitate stiintifica a lumii pentru a realiza, periodic, scenarii privind schimbarile climatice in secolul al XXI-lea. Cel mai recent raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (IPCC), constituita ad-hoc de ONU, formuleaza nu mai putin de 40 de „previziuni“ in privinta a ceea ce s-ar putea intimpla in urmatorii 100 de ani.
„Sintem oameni de stiinta, multi dintre noi sint fizicieni, dar din pacate nu avem cum face simulari de laborator in privinta schimbarilor climatice. Laboratorul e intregul glob. De aceea, rezultatele studiilor nu pot avea un grad foarte ridicat de certitudine“, ne-a declarat Roxana Bojariu, membru al echipei stiintifice a ONU care participa, in acest moment, la elaborarea urmatorului raport IPCC (programat pentru 2007). Fiecare mare putere a lumii isi mobilizeaza propriii cercetatori pentru a face astfel de scenarii aplicate regional, cu focalizare pe propria tara. Aceasta pentru ca nici un plan de dezvoltare durabila nu poate fi elaborat fara a lua in calcul schimbarile de clima. „Sint foarte multe necunoscute, cu grad redus de predictibilitate, care pot da diferite configuratii climatice la nivel mondial. Acestea sint mai greu de evaluat in plan regional“, a mai spus Roxana Bojariu.
Varianta cea mai pesimista
Cea mai dramatica estimare a specialistilor care au lucrat la raportul ONU prevede ca populatia Terrei va creste pina la 15 miliarde in 2100 (in momentul de fata, pe planeta sint 6,5 miliarde). In conditiile in care omenirea nu reuseste sa dezvolte in timp real noi tehnologii, cu ajutorul carora sa obtina energie fara emisii de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala ar creste cu 5,8 grade Celsius fata de cea actuala, iar cantitatea de precipitatii cu 20%. De aici incolo, predictiile se fac cu tot mai mare dificultate, mai ales in cazul diferitelor regiuni, din cauza complexitatii sistemului climateric, care face ca evolutia sa sa fie greu previzibila. Pentru Romania secolului XXII, in cazul in care tara noastra nu va fi inghitita de ape si populatia va supravietui „efectelor secundare“ ale incalzirii, cum ar fi intensificarea fenomenelor extreme, cercetatorii prevad o incalzire de 2 grade Celsius in timpul iernii si de 3,5-4,3 grade vara. La capitolul precipitatii, informatiile devin si mai vagi: iarna vor fi schimbari nesemnificative, cu un usor excedent in nord-vest si deficit in sud-vest, iar vara deficit. Cercetatorii romani s-au pus de acord asupra faptului ca in Dobrogea accentuarea tendintei de seceta va duce la desertificare.
Varianta „prietenoasa“ a incalzirii globale
Daca cercetatorii vor gasi solutii ecologice pentru a procura energia pentru cei 10,4 miliarde de oameni care vor popula Pamintul in 2100, ei o vor duce ceva mai bine decit cei 15 miliarde din primul scenariu. O alta caracteristica a acestor descendenti ai umanitatii de astazi ar fi grija acordata mediului si o inalta constiinta civica, ceea ce ii situeaza pe un palier superior al evolutiei speciei. In consecinta, vor si merita clima mai prietenoasa pe care le-o prezic specialistii de astazi. Ei vor suferi de cald cu numai 1,4 grade Celsius in plus fata de astazi si vor fi mai plouati cu doar 5%.
Scenariul hollywoodian - SF, dar cu jumatate de gura
Filmul „The Day After Tomorrow“, lansat in 2004, a generat o puternica unda de soc in opinia publica mondiala. Topirea calotei polare a Antarcticii a dus la o revarsare masiva de apa dulce in oceane, blocind curentii oceanici care tin in echilibru clima planetei. Incalzirea globala a impins Pamintul in pragul unei noi ere glaciare.
Tom Prugh, cercetator la Worldwatch Institute - Washington, D.C., sustine ca, la fel ca multe dintre filmele hollywoodiene, si acesta porneste de la o realitate stiintifica, insa o duce mult prea departe. El spune ca exista o farima de realitate, pentru ca, in ultimii 13.000 de ani, astfel de schimbari abrupte de clima au mai avut loc, dar nu doar in citeva zile.
Scenariul a avut un puternic impact asupra oamenilor, pentru ca fenomenele extreme descrise (grindina, uragane, tornade) exista deja, dar inca mai reduse ca intensitate. •
Cum putem sa ne reabilitam
Potrivit expertilor, chiar daca miine s-ar stopa toate emisiile de gaze, efectele s-ar vedea citeva secole. Cercetatorii considera ca omenirea are o sansa, cu conditia sa se adapteze la variabilitatea climei.
Ce inseamns adaptarea? Reducerea poluarii, exploatarea corecta a pamintului si a resurselor acestuia. „Lupta cu gazele cu efect de sera“ reprezinta linia intii a bataliei de reabilitare si de mentinere a climei, potrivit expertilor. In aceasta lupta s-a angajat si Romania, prin semnarea Tratatului de la Kyoto, in anul 2001. Acesta prevede ca cele 141 de tari semnatare sa-si reduca emisiile cu 8% fata de nivelul din 1990. Actul international este perceput la noi in tara mai mult din punct de vedere economic decit din cel al mediului, cum ar fi normal. „Lumea interpreteaza gresit acest tratat. Cei mai multi se gindesc la cum sa ne vindem saracia, adica plusul care ne ramine de la cota de emisii acordata noua“, spune Stelian Carstea, inginer stiintific al Academiei de Cercetare in Agricultura si Domeniul Forestier.
Trebuie sa gospodarim eficient solul daca nu se va renunta la poluarea solului, in urmatorii 100 de ani terenul arabil va deveni o zona arida cu accente desertice. Acest efect se suprapune peste cel de desertificare dat de schimbarile climatice.
Echilibru intre emisiile de gaze si absorbtia lor
Defrisarile padurilor facute dupa ureche sint una dintre cauzele pentru care cresterea concentratiei de noxe provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Specialistii recomanda ca suprafata padurilor, actuala, sa fie marita cu aproximativ 20%, pentru ca procentul de gaze cu efect de sera din atmosfera sa ajunga la un nivel care nu ar afecta normele de viata. Totodata, autoritatile romane vor trebui sa educe producatorii si sa-i oblige sa faca investitii de reducere a poluarii atit in liniile de productie, cit si in tehnologia de concepere a produselor fabricate. „Orice producator trebuie sa asigure un ciclu de viata si de reciclare a produsului oferit in conformitate cu normele de mediu“, spune Mihai Toti, director la Administratia Fondului pentru Mediu.
Crearea unei agriculturi rezistente
Romania are o agricultura care la orice schimbare climatica „stranuta“. „Soiurile crescute la noi sint prea sensibile si nu fac fata noii schimbari climatice care da o alternanta mult mai frecventa vremii“, ne-a declarat Andrei Canarache, cercetator la Institutul de Cercetare a Solului si Agrochimie.
Un exemplu elocvent este vita-de-vie. Daca pe vremea dacilor aceasta nu se ingropa, pe timp de iarna, deoarece clima era mult mai calda, acum, daca s-ar lasa neingropata, ar ingheta din cauza modificarii climei. Factorii de modificare a climei sint vizibili si in cazul griului. Mitul de pe vremea comunista „Romania este grinarul Europei“ arata clar modificarile survenite. Multa lume crede ca aceasta expresie se referea la faptul ca noi aveam o productie-record de griu, din punct de vedere cantitativ. Adevarul este ca aveam o productie-record in privinta calitatii. „Multe tari cumparau o tona de griu romanesc pentru a-l amesteca cu cinci tone de griu autohton, deoarece griul din Romania avea concentratia de gluten cea mai mare“, explica Andrei Canarache. La ora actuala, griul nostru a devenit furajer si nu poate fi utilizat pentru a obtine produse de panificatie de calitate. Explicatia specialistilor este ca variabilitatea vremii are un rol esential in reducerea dramatica a calitatii griului. •
Adio porumb si fructe vitaminizate
Potrivit cercetatorilor, schimbarile climatice vor modifica mult tipurile de culturi existente la noi in tara. Astfel, porumbul se va face doar intr-o anumita zona din nordul tarii. Fructele naturale, adica cele fara adaos de ingrasaminte chimice, nu mai fac fata climei, din cauza faptului ca soiurile autohtone sint sensibile. De aceea, vor trebuie cautate noi solutii de modificare naturala a semintelor de fructe si legume. Un exemplu este marul care, pe o raza tot mai intinsa in tara, are boala numita rapa. Coaja acestuia devine rigida, iar nivelul apei din fruct este foarte ridicat, in detrimentul vitaminelor. Nici rosiile nu se simt mai bine. Multi cultivatori folosesc tehnologia olandeza de cultivare, adica rosiile sint crescute in sera si intoxicate cu ingrasaminte chimice. „O educare a cultivatorului este solutia cea mai optima. Adica sa se faca o agricultura ecologica, bazata pe studii si care sa tina cont de variabilitatea climei“, spune Andrei Canarache. Totodata, cercetatorii in domeniu spun ca Romania nu are un sistem care sa tina in friu capriciile climei - adica un sistem de irigatii bine pus la punct pe timp de seceta -, dar nici un sistem de drenaj pentru perioadele cu excedent de umiditate. •
Animalele, existente doar in carti si pe drapel
Tot mai multe animale incearca sa se adapteze la modificarile climei. La acestea s-au observat modificari atit in privinta dezvoltarii biologice, cit si in cea a habitatului.
Astfel, daca pina acum multe dintre animale aveau blana si piele, in viitor vor avea o piele rigida si chiar o crusta, motivul fiind adaptarea la schimbarile climatice care vor determina cresterea semnificativa a temperaturii. Animale ca bourul si acvila au ramas doar ca simboluri pe stema Moldovei si a Munteniei. Totodata, zimbrul nu mai exista decit in legendele cu Dragos-Voda. Un alt exemplu este dropia care, daca odinioara impinzea Cimpia Baraganului, in prezent este redusa la citeva exemplare in Dobrogea. Nici risul, capra neagra si cocosul de munte nu vor mai face parte din fauna Romaniei.
Situatia a devenit de-a dreptul dramatica. Specialistii considera ca astazi dispar zilnic de pe suprafata pamintului numeroase specii de plante si animale, multe dintre acestea chiar inainte de a fi cunoscute de om. La nivel mondial, specialistii spun ca dispar 1.000 de specii anual. •
_______________________________________
~Soullegion ADMIN ~
~Mess With The Best... Die Like The Rest... Signed by Aditz ~
|
|
INCEPE SCOALA 
...ce poate fi mai rau decat atat...iar colegi nesuferiti si manelari(nu toti,majoritetea in cazul meu), iar profele demente....sa nu mai zic de lucrarile de inceput de an scolar 
... c m'as supara.. 
?...dak da...nush cand incepem...da' poate nu mai incepem..
